Cum ar fi sa ai in stomac si intestine 6 kg de platic?

Asa, bucatele mici si mari, de toate formele, unele mai boante, altele mai ascutite, sa ai si vreo duzina de capace de sticle, cateva brichete, niste elastice de par, cateva betigase de cafea, o mana de pungi si cateva pixuri…. A, si o periuta de dinti, bineinteles!

Hai sa ne uitam la video-ul asta si apoi revenim.

 

 

Daca te-ai uitat la tot, iti multumesc si te felicit!

Pentru mine, acest unic video, vazut la intamplare acum aproximativ 2 ani, a schimbat complet regulile jocului.

Prima reactie a fost de groaza, de constientizare absoluta si muta de uimire a ceea ce facem. A ceea ce FAC.

Am si plans, da, ca asa sunt eu, plang foarte usor. Dar aici chiar este de plans si de smuls parul din cap.

Si de facut ceva! Urgent!

Zilele astea toata lumea este cu #plasticfreejuly, si eu sunt si vreau sa vorbim foarte deschis despre problema, eu vreau sa o spun clar si pe romaneste.

Asa cum eu am inteles acum 2 ani si am inceput sa actionez, la fel sper sa existe si altii care, citind randurile astea, sa decida pentru ei si sa actioneze. Si nu doar in luna iulie, ci in toate lunile si anii care vor urma. Sa facem din #plasticfreejuly un #plasticfreelifetime, pe cat posibil.

Ok, primul pas este CONSTIENTIZAREA.

Dupa ce am vazut filmuletul celor de la United Nations, am inceput sa caut detalii si sa citesc. Si am realizat ca nu stiam mai NIMIC despre problema plasticului, a modului in care este produs, diferitele tipuri de plastic si modul in care ele se pot reutiliza sau recicla.

Discutia este extrem de larga si este plin de statistici pe pretutindeni, asa ca nu va voi obosi aici cu ceea ce puteti accesa prin 2 click-uri dupa ce inchideti pagina asta. Dar va mai las 2 filmulete la finele articolului, doar asa, ca sa ne doara un pic mai mult si sa intelegm un pic mai bine ce se intampla.

 

Experimentul meu 

 

Mi-am propus ca, pentru o saptamana, sa consum “normal”, asa cum o faceam inainte sa devin constienta de problema plasticului. Sa cumpar, sa folosesc si sa obtin deseurile aferente unui consum de “familie normala”, intr-o saptamana “normala”.

Scopul experimentului a fost sa vad cate deseuri de plastic ar putea genera o familie de 5 (2 adulti si 3 copii) in decursul unei saptamani, astfel incat sa putem aproxima apoi cat producem intr-o luna si apoi intr-un an.

Va spun din start ca nu am reusit sa fac asta decat 4 zile. Dupa 4 zile am cedat. Mi se parea o crima ceea ce faceam si nici de dragul experimentului nu am mai putut sa merg mai departe. Asa ca o sa analizam rezultatele a doar 4 zile.

uite cat plastic am consumat

 

 

42 de bucati de plastic (capacele se pun si ele la socoteala separat), in 4 zile, deseurile a 5 oameni.

Asta inseamna ca familia noastra genereaza un pic peste 10 bucati de plastic pe zi, asadar cate 2 pe cap de membru al familiei.

Luat asa, ai spune ca nu este nimic. Ce, 2 bucatele de plastic pe zi este un flecustet, nu conteaza, nici nu se simte.

Dar asta inseamna un minim de 730 chestii de plastic pe an pe cap de membru de familie si, daca am tine-o la acest nivel de 2 pe zi, toti 5 am genera pe an…. 3.650 de deseuri de plastic!!!!

…. No comment….

Acum, haideti sa vedem din ce v-am aratat pe masa, cate dintre aceste deseuri PUTEAU FI EVITATE, si chiar foarte usor.

30 din 42! Adica aproximativ 70% din plasticul pe care l-am aruncat putea sa nu fie consumat deloc! Absolut uluitor!

Si acum, va rog, am sa va si explic foarte pe scurt ce as fi facut (si ceea ce fac in mod normal, zi de zi, atunci cand nu fac experimente din astea sinistre).

• Sticlele de apa plata – ne luam intotdeauna apa de acasa in sticlele de inox si/sau le umplem de pe drum, de la cismele publice
• Sticla de apa minerala – sunt o mare bautoare de apa minerala, dar de multe ori ma abtin sau cumpar la sticla de sticla
• Sticla de lapte – cumpar lapte “varsat”, imi aduc sticla mea de sticla de acasa, fierb laptele si il beau
• Punga mare de plastic – evident, sacosa textila
• Paharul de cafea to go – paharul meu eco sau cana mea de acasa
• Punguta de avocado (valabil si pentru lamai, portocale, cartofi, ceapa, etc.) – cumparaturi la bucata
• Ambalajele de ciocolata – ciocolatelele au fost cadou, de obicei nu primesc cadouri care sa contina zahar sau plastic (sorry, prietenii mei stiu)
• Ustensilele de salata – au venit la o promotie, le-am acceptat dintr-un reflex pe care nici acum nu mi-l explic
• Paiul – nu mai folosim paie pentru nici un fel de bautura, nici noi, nici copiii
• Punga de paine – facem painea in casa si o depozitam intr-o fata de perna
• Pungutele mici de plastic – folosim pungute textile
• Ambalajul pentru servetele – nu mai folosim servetele sau batiste nazale, folosim hartie igienica sau batiste

 

Hai sa vedem acum cu ce ramanem, adica ce deseuri de plastic nu am putut evita.

 

Asadar, 12 bucati, cam 30% din intregul cos de gunoi pe 4 zile. Pe astea nu as fi putut inca sa le evit, dar lucrez la asta.

 

CU CE VREAU SA RAMANEM de aici

 

In urma experimentului meu am inteles cum, daca depui un minim de efort, poti evita cel putin jumatate din deseurile de plastic pe care tu sau familia ta le generati.

Procentul meu de 30% este redus aproape de 0 de foarte multe familii. Sunt comunitati responabile care fac din zero waste un mod de viata. zero waste = sa nu mai produca deloc deseuri.

Dar primii pasi pot fi facuti chiar azi, incepand de acum, si sunt cativa pasi mici de tot.

Uite aici cateva instrumente “de baza” din kit-ul consumatorului responsabil.

 

• Sacosa textila – se poate cumpara de oriunde si costa foarte putin – cam 20-30 lei – si te tine muuuult. Eu am 3 sacose, le rotesc intre ele sau le folosesc impreuna, le spal la masina, laolalta cu hainele noastre si le usuc la uscator. Am intotdeauna una la cuier, sa o iau cand ies din casa.

 

• Sticla de sticla – da, ca pe vremea bunicii, sticlele de sticla se gasesc in toate marimile si formele la piata sau la hipermarket. Le puteti folosi pentru orice lichid varsat sau pentru supe sau pentru sosuri….

 

• Cana – cand nu (mai) aveti o cana eco, folositi o cana obisnuita. Am avut o cana de inox de la Tefal, dar, hei, niste simpatici au avut amabilitatea sa mi-o fure, iar apoi am avut o cana de bambus pe care mi-a spart-o Costash si am reciclat-o. Asa ca deocamdata, pana imi voi lua primul meu KeepCup, folosesc una dintre cele 3 cani ale familiei.

 

• Sticla de inox – am ales-o dupa multe “cercetari de piata”, este robusta, rezistenta, poate duce 750ml, se curata foarte usor si are si manerul acela foarte fain. Sticlele din otel inoxidabil sunt putin mai scumpe  decat cele din aluminiu, dar merita din toate puncte de vedere. Sunt foarte multe modele de sticle de inox pe piata, merita sa aruncati o privire.

 

• Pungutele textile – le folosesc intotdeauna la piata sau la supermarket, in locul pungutelor de plastic in care se pun legumele si fructele. Unde mai pui ca le poti folosi fara probleme si pentru altele, cum ar fi jucariile din parc, frunze si creta sau adidasi uzi. 🙂 Oferta de pungi textile este in continua crestere, iar asta este minunat. Ale mele insa sunt de la simpaticii de la Textilia.

Acesta ar fi, dupa parerea mea, un kit de baza pentru oricine doreste sa nu mai lase in urma lui o dara lata de plastic, si toate cele de mai sus pot fi procurate usor si cu o investitie relativ mica.

Pentru cine doreste sa vada o oferta mai variata si mai multe alternative la produsele care contin plastic, cei de la Alternative au un magazin interesant. Tocmai i-am descoperit si eu.

De asemenea, Alex Ardelean de la fagure.net a pornit o mini-campanie pe pagina lui de FB prin care ne arata ce obiecte putem inlocui ca sa minimizam consumul de plastic. Follow his page aici.

 

UNDE DUCEM DESEURILE DIN PLASTIC?

 

Discutiile in ceea ce priveste reciclarea plasticului sunt multe si dure: opinia majoritara este aceea ca plasticul nu poate fi reciclat de fapt, ci doar refolosit pana la un anumit grad, alte voci vorbesc despre 7 tipuri de recilare in functie de tipul de plastic folosit….

 

 

Ce cred ca trebuie noi sa stim in acest moment este ca plasticul polueaza, nu se degradeaza natural si intoxica mediul. De aceea trebuie sa incepem de colectam selectiv, ceea ce inseamna sa punem plasticul intr-un recipient diferit, separat de restul gunoaielor noastre.

O punga pe spatarul scaunului de la bucatarie este suficienta, puneti in ea toate ambalajele, sticlele, capacele, tot ce aveti de plastic si apoi NU O ARUNCATI LA GHENA sau la PUBELA.

Plasticul se colecteaza SEPARAT, ca sa poata fi reciclat.

Daca nu avem langa casa o pubela speciala pentru colectarea deseurilor din plastic, atunci putem merge la centrele de colectare speciale. Acum, majoritatea marilor magazine au propriile lor centre de reciclare, dar uite si 3 resurse mai largi.

• Locatiile SIGUREC – sunt centre de colectare destul de sofisticate, accepta multe tipuri de deseuri (PET-uri, doze de aluminiu, recipiente de sticla, polistiren, sacose, hartie si carton) si livreaza in schimb vouchere de cumparaturi. – Click aici pentru locatiile Sigurec.

 

• Locatiile ECOTIC – ei colecteaza si electrocasnice mici sau mari, electronice mici si baterii. Click aici pentru a afla locatiile Ecotic.

 

• Harta Reciclarii aduna la un loc toate locatiile unde putem sa reciclam in Romania si este in continua dezvoltare. Aici gasesti site-ul lor, este foarte util.

 

Iar la final, daca mai este nevoie, inca doua filmulee care pe mine m-au socat si m-au motivat sa fac ceea ce fac astazi si sa imi schimb modul de consum/de viata.

 

 

 

Cu multumiri pentru ca ati citit,