Mult zgomot, multe responsabilitati, multe cerinte, se trage de tine in dreapta si in stanga, te intind ca pe aluat in toate partile, ti se cere si asta si aia si cealalta, traficul e nebun, timpul fuge ca si cum ziua ta ar avea doar 3 ore, te culci mult prea tarziu, te trezesti mult prea greu, mananci mult prea gras sau cu prea mult zahar, faci prea putina miscare si pe deasupra telefonul te trage in continuu de maneca?
Mai continuam? Hai sa!
Rata la banca, facturi, ai luat niste bani cu imprumut si iti sta pe creier, vine ziua ei sau a lui sau Craciunul si trebuie sa incepi sa cumperi, au promotia aia grozava pe care nu o poti refuza, ti se propune un card nou, benzina s-a scumpit, poate ai si copii si atunci sa te tii, daca nu, poate ai un animal de companie care are si el nevoie de grija si atentia ta, prietenii au asteptari, tu ai asteptari si poate ti s-a stricat ceva foarte scump la masina, mall-urile sunt aglomerate peste poate, facebook-ul te bombardeaza si te streseaza like-urile prea putine la ultima ta postare?
Mai poti? Ca mai sunt….
Incalzirea globala, deseurile si colectarea selectiva, stirile, Doamne fereste sa te imbolnavesti si sa ajungi la spital, politicieni si legi si alegeri, locurile de parcare, intretinerea pe timp de iarna, kilogramele in plus si banii care iti ajung de la salariu la salariu si toate zambetele pe care trebuie sa le afisezi desi numai sa zambesti nu iti vine?
Cam asa e uneori, nu? Cam asa se simte, cam asa traiesti, iti vine uneori sa urli, ca un strigat mut, pe dinauntru….
Daca asa te simti sau te-ai simtit, sa stii ca te inteleg mai bine decat crezi. Te inteleg perfect.
I`ve been there. Si inca mai sunt, dar intr-o masura cu muuuult mai mica, mult mai mica.
Ma cheama Madalina si am decis sa scriu despre ce am trait si traiesc, despre drumul meu inspre simplificare, despre ce imi iese si ce nu, despre provocari, incercari, cautari. Dar hai sa vorbim foarte concret si la obiect.
Pe 21 august 2018, adica acum exact 4 luni si 15 zile, eram la mare, in vacanta. Well, “vacanta” inseamna relaxare, soare, rasete, odihna…. Pentru mine numai asta nu era. Eram foarte nervoasa, tensionata, aveam o mie de ganduri, eram apasata, eram ca o bomba cu ceas. Nu cred ca exista un motiv precis pentru starea mea, ci o acumulare in timp.
Va spun de la inceput ca sunt un exemplu clasic de workaholic, am trei copii (cel mai mic avea in august 8 luni) si sunt genul de persoana extrem de epatica, care se incarca cu toate suferintele si emotiile lumii. De asemenea, nu ma simt bine daca nu detin eu controlul absolut al unei situatii si asta necesita un aport mare de energie din partea mea. Anyone else with me on this boat? Toti cei care sunt un pic obsedati de control sa ridice mana!
Ok, cam asa eram emotional acum 4 luni si peste astea simteam o nevoie enorma de liniste, de ordine, de siguranta. Privind inapoi acum, mi se pare absolut firesc, sunt nevoi de baza, nu-i asa? Oricine are nevoie de toate lucrurile astea si ma mir cum de nu mi-am dat seama mai devreme ce imi lipsea de fapt.
In acea seara de 21 august stateam pe banca in fata casei pe care o inchiriasem la mare, copiii dormeau si eu faceam socoteli pentru ce trebuia sa platesc din urmatoarea indemnizatie (da, sunt in concediu de crestere copil). Pe masura ce scriam si scriam cheltuielile care urmau, datoriile pe care le aveam, ceva din mine se amorsa. Eram din ce in ce mai tensionata, imi ajunsese.
Era prea mult.
Prea mult zgomot, prea multe indatoriri, prea mult haos, prea multe datorii, prea multe asteptari, prea putin timp, prea putine zambete adevarate, prea mult “fiindca asa trebuie” si prea putin “fiindca asa simt”…. Well, ati prins ideea.
Si am explodat.
Nu a fost o izbucnire de furie, nu am inceput sa plang isteric, nu am tipat si nu am facut vreo criza. Nu. Pur si simplu ceva s-a rupt, ceva a incetat sa mai fie. Nu stiu cum sa explic mai bine decat asa: ceva s-a rupt si a disparut din mine si altceva, firav, timid, i-a luat locul.
In seara aceea am inteles cateva lucruri grave si dureroase, de maxima importanta pentru mine si am sa vi le spun deschis, poate ajuta:
1. In mult prea mare masura, pana in acel moment, viata mea fusese traita dupa cum imi dictasera sau dorisera altii, direct sau indirect. De multe ori facem lucrurile care se asteapta de la noi, nu-i asa? Sau lucrurile care “trebuie” facute. Sau lucrurile “normale” si “la timpul lor”. Cunoasteti placa, nu-i asa?
2. Viata mea era mult prea plina de lucruri, de obiecte, de chestii. Eram inconjurata, chiar si in concediu, de obiecte, haine, cutii, pungi, pampersi, lingurite, palarii, lichid de parbriz si creme, jucarii, carti, carti de joc, un frigider plin si orice altceva. Ma sufocam. O sa spuneti ca fac fite si ca asa e cu 3 copii: ai multe chestii. Nu neaparat.
3. Desi castigam bani buni, din greu munciti, aveam datorii foarte mari si traiam de la indemnizatie la indemnizatie (sau salariu la salariu, daca il punem si pe Spartan la socoteala). Desi pare o afirmatie ieftina, banii nu au contat niciodata pentru mine si asta a fost realitatea mea pentru mai bine de un deceniu.
Cum ii faceam, asa ii dadeam si, desi am avut o politica personala foarte clara impotriva imprumuturilor de orice fel, in ultimul an am ajuns sa ma indatorez mai mult decat puteam duce, se pare. Acum mi-am schimbat la 180 de grade parerea despre bani: banii coteaza, si chiar foarte mult. Dar despre asta vom vorbi foarte pe larg in urmatoarele articole.
Concluzia dureroasa a serii de 21 august: la 36 de ani, binecuvantata cu o familie frumoasa, cu o sanatate excelenta si cu o munca pe care o iubeam, eram complet nefericita. Si era doar vina mea. Vina alegerilor mele.
Si am ales sa schimb asta fiindca am inteles atunci ca exista cu mult mai mult decat roata de hamsteri in care ni se spune ca trebuie sa alergam pana la epuizare.
Iar acum, la final (iti multumesc petru ca ai citit pana aici, sa stii ca inseamna enorm pentru mine), am sa iti spun unde am ajuns in 4 luni si 15 zile si la ce te poti astepta de la acest blog:
1. Am achitat peste 2000 Eur din datoriile pe care le aveam si am economisit peste 1000 Eur. Si nu, nu sunt milionara si nici nu am un venit “nesimtit”. In urmatoarele articole vom vorbi foarte mult despre bani si despre cum am reusit sa imi achit (deocamdata partial) datoriile si sa si pun bani deoparte. Cu 3 copii, nu uita! Daca eu am putut, crede-ma ca poti si tu. A, si nu o sa iti propun sa te bagi in vreo schema dubioasa sau sa vinzi prietenilor tai chestii. 🙂 O sa vorbim deschis si foarte la obiect despre cheltuielile zilnice, bugete si metode de economisire accesibile oricui.
2. Am scapat de 80%, daca nu chiar mai mult, din lucrurile pe care le aveam, iar acum am spatiu fain in casa si in dulapuri. Aici o sa vorbim despre haine, bucatarie, hartoage, suveniruri, obiecte cu valoare emotionala, lucruri pe care le consideram a fi necesare si de fapt nu sunt si asa mai departe. Vom vorbi despre cum sa ne organizam garderoba, debaraua si bucataria, o sa le luam sertar cu sertar si raft cu raft si o sa ne reorganizam casa, o sa eliberam spatii si o sa le umplem cu energie buna.
3. Am considerabil mai mult timp. Timp de stat cu copiii, timp de stat pe afara, timp pentru mine, timp pentru citit si multe altele, in mare, timp pentru ce vreau eu. Asta este cel mai grozav lucru dintre toate pana acum, cu mult mai bun decat chestiunile financiare.
La urma urmei, timpul este singurul lucru pe care nu il putem cumpara, oricati bani am avea. Dar putem controla cum il petrecem si cum il organizam, nu-i asa? Vom explora impreuna metode de organizare a timpului, de eficientizare si prioritizare, astfel incat sa ne facem timp pentru ceea ce conteaza cu adevarat pentru noi, pentru ceea ce iubim noi si vrem noi sa facem, indiferent de ce doresc altii de la noi (vezi munca, constrangeri sociale, diverse obligatii). Trebuie sa o luam putin mai incet si sa ne bucuram putin mai mult.
4. Mi-am simplificat considerabil viata, in mai toate aspectele, si am descoperit ca simplu este cu mult mai bun si mai plin de satisfactii decat constantele “mai mult”, “mai repede” si “mai complex”. Vom vorbi despre metode simpatice de a face viata putin mai usoara si considerabil mai placuta, despre alegeri noi si pe deplin asumate, despre constientizare si incetinirea ritmului cotidian.
Cam atat pentru astazi…. Daca ti-a placut, spune-mi si gandurile tale, hai sa ne cunoastem si sa vorbim.
Imi poti lasa si un mesaj sau putem deveni prieteni pe Instagram.
Cu drag,
